revenire...

imi dau seama ca n-am scris de foarte multa vreme pe blog...desi cand l-am creat, eram pornita sa scriu cat de des posibil, sa fie un fel de jurnal plin cu amintiri...

de cand n-am mai intrat, s-au intamplat multe...in primul rand, am crescut...:)

Filip face anul in curand, a zburat timpul asta cu viteza supersonica...:( e un dulce, mereu vesel, cu zambetul pe buze de dimineata...cumintel, explorator si neinfricat...:) inca nu merge singurel, dar in schimb in 4 labute merge de minune...:) asa incat, reuseste singur sa ajunga acolo unde vrea...:) e topit dupa Eric, mereu cu ochii pe el, mereu ii zambeste larg cand il vede prin preajma...:) evident, Eric il iubeste si el, in felul lui...;) totul pana la impartirea jucariilor...dar in curand vor fi pe picior de egalitate (asta dupa ce si Filip va merge si va fi mai independent)...si presimt ca urmtoarele episoade din Tom & Jerry se vor filma la noi in casa...:))

Eric e un copil frumusel, foarte vorbaret si de cateva luni foarte sociabil...:) e foarte istet pentru varsta lui (da, stiu, o sa ziceti ca asta spun toti parintii despre copiii lor)...are insa o gandire si foloseste niste cuvinte si expresii care ne lasa masca...:) nu merge inca la gradi, din toamna insa vom face si pasul asta...stie o multime de lucruri, inregistreaza cu o viteza uimitoare tot ce vede si aude...:) aaa...si din fericire, am reusit performanta sa depasim 14.5 kile, la 3 ani si jumatate...inca suntem pe curba inferioara a greutatii, dar ma declar multumita...:)

cam astea despre noi, in linii maaaari...:) ne bucuram de vara, de soare...stam mult afara...le-am creat un spatiu de joaca, cu toate cele necesare, asa incat se pot juca in voie, in siguranta si cat vor...:)

sa aveti o vara de milioane!

SA-L AJUTAM PE BIBI SA SE FACA BINE!

Bibi e o frumusete de copil, cu niste ochisori superbi si o mare dorinta de a creste mare...dar din pacate are grave probleme de sanatate. Are nevoie rugenta de transplant de maduva.

Haideti sa-l ajutam sa se faca bine!

Aici puteti citi povestea lui:

http://viatacudba.blogspot.com

despre socializare si altele...

am fost din nou, in weekend la o petrecere pentru copii...nu ratam astfel de ocazii, mai ales cand e vorba de copilasii prietenilor nostri....la ultimele 3 petreceri, am fost in formula completa, adica 4...:) stiti si voi cat de greu e sa ajungi la ora fixa undeva, cand ai un copil...dar cand ai doi, deja e aventura...:)

oricum, am remarcat faptul ca Filip e foarte cuminte, ca de obicei, nu face decat sa priveasca in jur, tinut in brate la verticala, evident...si dupa o vreme, cand i se face foame, servim masa si tragem un pui de somn, in toata harmalaia aferenta unei petreceri de copii...:)

Eric in schimb, e foarte rusinos, de cum intram se ascunde dupa fusta mamei sau in brate la tati...asta pana se obisnuieste putin cu atmosfera...desi e un copil foarte vesel, jucaus, vorbaret si extrovertit, cand ajungem intr-o astfel de locatie, plina cu adulti si copii, el devine timid, retras si deloc sociabil sau comunicativ...sper sa fie doar o etapa la varsta asta, sa ne invatam sa socializam si sa ne jucam si cu copiii, nu doar cu adultii...:) evident, sper inca sa-l schimbe gradinita, pe care n-o frecventam deocamdata din motive obiective...;)

una peste alta, nu ne plac petrecerile din cauza galagiei si a decibelilor din boxe (chiar nu inteleg de ce e nevoie de muzica data foarte tare la o petrecere pentru copii) a tunurilor de confetti, care ne sperie rau de tot si a cantecului 'LA MULTI ANI!'...:) mda, am un copil foarte sensibil, sper cu timpul sa se obisnuiasca cu toate si sa participe cu placere la astfel de 'intruniri' de pici...:)